Get Adobe Flash player

Bioenergie

Ca o paranteză ar fi de remarcat că în anul 1900 la Expoziţia Mondială de la Paris, Dr. Rudolf Diesel a prezentat prototipul de motor cu aprindere prin compresie (Diesel) alimentat cu, atenţie, “ulei de arahide”(Lowry, 1990). In 1911 Dr. Rudolf Diesel a spus că: “motorul său cu ulei vegetal va ajuta considerabil la dezvoltarea agriculturii în ţările cu potenţial agricol”. Deci la vremea când încă nu exista derivatul petrolier numit motorină , funcţionarea motorului cu compresie era cu ulei vegetal. După anii ‘40(1940) două evenimente au cauzat schimbarea combustibilului pentru motoarele cu injecţie. Primul abundenţa furnizorilor de motorină la preţ scăzut în balanţă cu uleiul vegetal, al doilea poluarea crescută cu monoxid de carbon făcută de automobilele pe benzină din acea epocă.

Dintre uleiurile vegetale, uleiul de rapiţă este alesul şi credem că două motive stau la baza acestui fapt, unul este acela că rapiţa este una din cele mai ieftine şi uşoare culturi, şi al doilea este alegerea morală a lui în locul uleiului de floarea soarelui, pentru că uleiul de floarea soarelui este preferat în consumul uman (sunt ţări, precum Elveţia, unde nu este permis ca uleiul vegetal proaspăt să fie folosit ca şi combustibil decât refolosit din fast food-uri, restaurante şi alte procese tehnologice care folosesc uleiuri vegetale, tocmai din cauză că este în alimentaţia umană).

La acestea se adaugă multiplele avantaje fitotehnice: se seamănă şi se recoltează în afara perioadelor aglomerate; are reacţie favorabilă la fertilizare; permite utilizarea completă a aceluiaşi set de maşini ca şi la cereale; poate fi utilizată ca excelentă premergătoare pentru culturi succesive sau pentru cereale de toamnă; ridică fertilitatea solului şi impiedică eroziunea pe terenurile în pantă; este o bună plantă meliferă; şrotul rezultat în urma presării este foarte bogat în proteine (38%-42%), glucide (31,5%-36,6%) şi săruri minerale (8%-9,8%) aceasta însemnând o excelentă valoare furajeră.

Uleiul din rapiţă se dovedeşte a fi un excelent înlocuitor al motorinei. Şi pe fondul crizei acute a petrolului, soluţia combustibilului vegetal pare cea mai realistă. Dacă românii abia fac cunoştinţă cu noua tehnologie, în ţări ca Brazilia, SUA şi chiar Europa uleiul de rapiţă este folosit pe scară largă. În Germania, există peste 17.000 de staţii de alimentare cu biodiesel, 2,5 milioane de autoturisme utilizând exclusiv acest tip de carburant.

Iată câteva considerente pentru utilizarea uleiului vegetal în locul motorinei:

1. uleiul vegetal presat la rece este agreat ca şi biocombustibil în CE prin Directiva 2003/30/EC din 8 mai 2003(L123, volumul 46)

2. uleiul vegetal din presarea la rece nu este clasificat ca lichid inflamabil şi în consecinţă poate fi depozitat şi transportat fără autorizare întrucât este în clasa “0” de pericol ca şi apa sau soluţiile apoase

3. nu este supus taxelor, accizelor pentru ca nu poluează mediul (prin lipsa sulfului, fosforului şi a neutrabilităţii ecologice privind bioxidul de carbon din gazele de ardere)

4. are aceiaşi putere calorică ca şi motorina, şi arderea este completă

5. preţul de cost aproape 1,5 – 2 ori mai mic ca al motorinei

6. nu se plăteşte nici o taxă-nici TVA- când se procesează din producţia proprie (se achită TVA doar pe contravaloarea procesării)*

*in cazul producătorilor agricoli

7. în timpul admisiei în motor “unge” interiorul cilindrului (se schimbă sunetul dieselului)

8. nu se poate contraschimba pe “bere” la magazinul mixt (o galeată de motorină la 1000 de litri de ulei şi acesta nu mai este comestibil)

Dintre dezavantaje:

1. are vâscozitatea de 10 ori mai mare ca motorina

2. are punctul de inflamabilitate ridicat (între 270º şi 321º grade celsius) comparativ cu motorina (55º-70º grade celsius)

3. nu se păstrează pentru utilizare mai mult de 6-8 luni

4. nu se poate folosi ca şi combustibil direct ci numai după montarea unui CONVERTOR care corectează vâscozitatea şi asigură comutarea pe ulei când parametrii acestuia sunt similari cu cei ai motorinei

În colaborare cu societatea Biotehnica SA, firma M Holding International Ltd. SRL din Sibiu a inaugurat şi primele “rapiterii” (primele staţii de alimentare cu pompă) din ţară, una la Sibiu pe strada Metalurgiştilor nr. 3 şi una la Galati.

Deasemeni producatorii agricoli pot achiziţiona „prese cu melc” pentru producerea uleiului de la firma Stimel din Timişoara, putând să-şi producă singuri “combustibilul”.

Din punct de vedere economic iată câteva consideraţii:

1. producţia medie în Europa din ultimii ani a fost de 2800 kg. la ha, rezultă deci o cantitate de ulei de rapiţă de 1000 kg(pentru o extractie de cca 36%)

2. costurile cu producerea rapiţei se ridică la 850-900 LEI/ha

3. costurile cu procesarea la presă aprox. 200 LEI/to de sămânţa respectiv, 560LEI/2.8to

4. veniturile pentru 1600 kg. şrot aprox. 640 LEI(400LEI/to şrot)

Rezultă un preţ de aproximativ 820 lei/tonă de ulei adică 760 Lei/1000 de litri de ulei aceasta în cazul producătorului agricol.

În cazul procesatorului (care cumpără rapiţa cu 650-700 lei/tonă) preţul ajunge undeva la 1500 lei/1000de litri.

Consumatorul care achiziţionează biocombustibilul de la societatea noastră poate calcula cu o baza de preţ între 2,20 şi 2,70 LEI/litru în funcţie de cantităţile pe care le achiziţionează, preţ care este mult mai scăzut decât al motorinei (la 25.07.2006 cca. 3,40 LEI/litru).

Tot în cadrul consideraţiilor economice achizitionarea CONVERTORULUI se justifică şi prin faptul că acesta se amortizează dupa cel mult 100 hectare de folosire a tractorului alimentat cu ulei vegetal (cca. 2 luni în cazul camioanelor).

Comments are closed.